Angelo
A ‘n’ancilu

LU ‘NNESTU
Tagghia ‘n arbuliddu
cci fai ‘na ‘ntacca virticali
cci metti un pizzuddu di lignu virdi
e lu siggilli cu la catrami.
Si chiama ‘nnestu
ca siddu veni fattu rigulari
iddu frutti rari sapi fari.
Lu primu ‘nnestu
lu fici lu Signuri
quannu staccò
‘na custulidda d’Adamu
‘mpastò t’anticchia di crita
cci misi la custulidda
e la misi a lu suli.
Stu ‘nnestu sulu Diu lu potti fari
fici lu fruttu pi l’omu amari.
Cu stu travagghiu la fimmina nascìu
la fici tutta curvi ‘na cosa spittaculari.
Nna la primura ca lu Signuri
lu settimu jornu s’avia a ripusari
‘Na cosa si scurdò a fari:
“li pila ‘nta la lingua pi 'un parrari”.
(E’ solo ironia ed ogni riferimento è puramente casuale)
Sole che sorge
SULI NASCENTI
Siddu nascissi arreri ‘nta stu munnu
attravissarsi muntagni e vaddi
lu mari lu scrutassi palmu palmu
pi ‘n-cuntrari a tia suli nascenti.
Sti dù stiddi ca teni ‘nta sta frunti
a li me’ occhi parinu brillanti
li biddizzi to’ ca sunnu tanti
‘lluminanu lu me’ cori eternamenti.
Sugnu sireno e ‘un haiu confusa menti
a nuddu haju prumisu mari o munti
pirchì prumissi ‘un nni fazzu a tanti.
‘Un sugnu pazzu né livatu di vinu
ma ricchizzi d’amuri ‘nn’haiu tanti
tutti pi tia senza scagghi pi nuddu..
A ‘n’ancilu
ca vitti di sgarrubbu
cci vosi dumannari :
“Unn’è l’autru munnu ? ”.
Iddu m’arrispunniu:“ E’ ccà ! “
Quannu sta vita
cci vosi dumannari :
“Unn’è l’autru munnu ? ”.
Iddu m’arrispunniu:“ E’ ccà ! “
Quannu sta vita
ti vota li spaddi
ti cci trovi ‘n funnu.
ti cci trovi ‘n funnu.
Quando la parola era un contratto era sufficiente una
stretta di mano per fare un'accordo (un patto)
photo di Giovanni Mannino
LU PATTU
Siddu nascissi arreri ‘nta stu munnu
un pattu avissi a fari cu lu Patri Eternu
campari picca ma campari cuntentu
campari riccu e senza tribuliari.
Ddu picca c’avissi a stari ‘nta sta terra
avissi a passarimillu qualchi piacireddu
pi stari a la pari cu l’autri murtali.
Rimittennu peri all’autru munnu
putissi diri : “Murivi cuntentu”.
Vulennucci pinzari :
“campari filici o campari scuntentu”
nuddu voli jri all’autru munnu.
Sai ‘nzoccu ti dicu !:
Mi godu chiddu
ca oggi passa lu guvernu
ca pi l’autru munnu
stu pattu cu lu Patri Eternu
sugnu ‘ntempu a fari.
Siddu nascissi arreri ‘nta stu munnu
un pattu avissi a fari cu lu Patri Eternu
campari picca ma campari cuntentu
campari riccu e senza tribuliari.
Ddu picca c’avissi a stari ‘nta sta terra
avissi a passarimillu qualchi piacireddu
pi stari a la pari cu l’autri murtali.
Rimittennu peri all’autru munnu
putissi diri : “Murivi cuntentu”.
Vulennucci pinzari :
“campari filici o campari scuntentu”
nuddu voli jri all’autru munnu.
Sai ‘nzoccu ti dicu !:
Mi godu chiddu
ca oggi passa lu guvernu
ca pi l’autru munnu
stu pattu cu lu Patri Eternu
sugnu ‘ntempu a fari.
L'innesto di un albero
Photo di Giovanni Mannino
LU ‘NNESTU
Tagghia ‘n arbuliddu
cci fai ‘na ‘ntacca virticali
cci metti un pizzuddu di lignu virdi
e lu siggilli cu la catrami.
Si chiama ‘nnestu
ca siddu veni fattu rigulari
iddu frutti rari sapi fari.
Lu primu ‘nnestu
lu fici lu Signuri
quannu staccò
‘na custulidda d’Adamu
‘mpastò t’anticchia di crita
cci misi la custulidda
e la misi a lu suli.
Stu ‘nnestu sulu Diu lu potti fari
fici lu fruttu pi l’omu amari.
Cu stu travagghiu la fimmina nascìu
la fici tutta curvi ‘na cosa spittaculari.
Nna la primura ca lu Signuri
lu settimu jornu s’avia a ripusari
‘Na cosa si scurdò a fari:
“li pila ‘nta la lingua pi 'un parrari”.
(E’ solo ironia ed ogni riferimento è puramente casuale)
Sole che sorge
SULI NASCENTI
Siddu nascissi arreri ‘nta stu munnu
attravissarsi muntagni e vaddi
lu mari lu scrutassi palmu palmu
pi ‘n-cuntrari a tia suli nascenti.
Sti dù stiddi ca teni ‘nta sta frunti
a li me’ occhi parinu brillanti
li biddizzi to’ ca sunnu tanti
‘lluminanu lu me’ cori eternamenti.
Sugnu sireno e ‘un haiu confusa menti
a nuddu haju prumisu mari o munti
pirchì prumissi ‘un nni fazzu a tanti.
‘Un sugnu pazzu né livatu di vinu
ma ricchizzi d’amuri ‘nn’haiu tanti
tutti pi tia senza scagghi pi nuddu..
GRAZZI SIGNORI
Oggi tu nascisti
e iu sugnu rinatu
a mia facisti nonnu
e cuntentu lu parinatu.
Gracci Signori
di sta niputedda ca mi dasti
da oggi ti prumettu
di essiri menu piccaturi.
‘Na Principessa pari
di comu m’haju priatu
di tuttu stu splinnuri
ringraziu lu Criaturi.
La filicità è ‘nfinita
la niputedda mia
è tutta la me’ vita.
Havi la facci di luna
di suli appena natu
biddizzi ca ‘un ti dicu
‘un fazzu paraguni.
Ringraziu lu Signori.
Oggi tu nascisti
e iu sugnu rinatu
a mia facisti nonnu
e cuntentu lu parinatu.
Gracci Signori
di sta niputedda ca mi dasti
da oggi ti prumettu
di essiri menu piccaturi.
‘Na Principessa pari
di comu m’haju priatu
di tuttu stu splinnuri
ringraziu lu Criaturi.
La filicità è ‘nfinita
la niputedda mia
è tutta la me’ vita.
Havi la facci di luna
di suli appena natu
biddizzi ca ‘un ti dicu
‘un fazzu paraguni.
Ringraziu lu Signori.
Botte di vino
QUANNU ME’ NANNU
Quannu me’ nannu mi dissi
ca lu vinu si pò fari puru cu la racina
mi vinni ‘na granni smania di cultivari la vigna.
Quantu travagghiu prima di la vinnigna!
Putari, zappari, ‘mpupari e pi furtuna
ca ‘un la pigghiò la farinedda.
Granni festa cci fu pi la vinnigna
canti curali e sbriu ‘n famigghia
manciannu sardi salati e murtadella.
Poi ballamu ‘nta la tina
pi scafazzari la racina
purtannu lu mustu a la cantina.
Nuddu ti vattiò(*) sucu di racina
e tastannu tastannu lu liveddu scinnia
senza addunarimi ca la vutti ‘un era cchiù china.
Mentri allitratu traballavu
facennu un passu avanti e dui nnarreri
mi vinni ‘n menti un dittu paisanu...
e allungannu lu vrazzu cu la chiavi ‘n manu
'ntra mia e mia dissi:
“Siddu è veru ca lu munnu gira
la mè casa avi a passari di ccà”.
Quannu me’ nannu mi dissi
ca lu vinu si pò fari puru cu la racina
mi vinni ‘na granni smania di cultivari la vigna.
Quantu travagghiu prima di la vinnigna!
Putari, zappari, ‘mpupari e pi furtuna
ca ‘un la pigghiò la farinedda.
Granni festa cci fu pi la vinnigna
canti curali e sbriu ‘n famigghia
manciannu sardi salati e murtadella.
Poi ballamu ‘nta la tina
pi scafazzari la racina
purtannu lu mustu a la cantina.
Nuddu ti vattiò(*) sucu di racina
e tastannu tastannu lu liveddu scinnia
senza addunarimi ca la vutti ‘un era cchiù china.
Mentri allitratu traballavu
facennu un passu avanti e dui nnarreri
mi vinni ‘n menti un dittu paisanu...
e allungannu lu vrazzu cu la chiavi ‘n manu
'ntra mia e mia dissi:
“Siddu è veru ca lu munnu gira
la mè casa avi a passari di ccà”.
(*) battezzato= (non è stata aggiunta acqua)
Giuseppe Bagnasco, Paola Galioto Grisanti e Vincenzo Aiello.
allla 3^ Ediz. Premio di Poesia "Pensieri in carta" .



